Cum ne-am descurcat cu somnul copilului de la 1 an la 2 ani. Provocari si solutii.


Hey, hey, iata-ma pe mine, mandra mamica in aceasta etapa cu multe provocari dar si foarte fascinanta!

Daca nu ai citit inca, am scris aici despre experienta noastra legat de somnul fetei noastre de la nastere la 06 luni si aici de la 06 luni la un an.

O perioada, scurta de altfel, dupa un an, Amelia adoarmea destul de repede la pranz si seara insa dupa 2 luni aproximativ s-a hotarat dumneaei sa se lipeasca de sanul meu ca scaiul.

Sa purcedem…

Dupa varsta de un an, dupa ce am cumparat un patut, l-am atasat la patul nostru, am reusit sa o punem din brate direct in patut ( in cele mai multe seri), am facut trecerea de la patut lipit de al nostru la patut lipit de perete (departandu-l zilnic cate putin), in continuare am avut provocari legate de somnul Ameliei.

Nu era bai. In cele mai multe seri. Insa in altele ma apucau toate pandaliile pentru ca nu mai reuseam sa fac nicio branza toata ziua.

Ziua ne jucam, ieseam afara, mancam ( curat si mancare mai slabut) si apoi venea ora de somn cand, cuvantul NU era la ordinea zilei. Nu vroia sa doarma desi ii era somn.

Era groaznic de obosita dar in ciuda faptului, nu vroia sa adoarma. Nu era chip. Insa era chip sa vrea sa suzeteze. Cu orele. Nu exagerez. Statea la san cam o ora la pranz ca sa adoarma si apoi iar o ora/ o ora jumate seara. Suzeta. Nici gand sa adoarma fata mea.

Pe la 1 an si jumatate a inceput sa stea cu bona caci era nevoie sa plec.

Cu bona adormea imediat la pranz. Maxim 20 de minute. In brate, dar adormea.

Asa ca, se facea ea aproape 19 luni cand, intr-o zi nu am mai rezistat si am spus iar:

  • Stop! Schimbam! Hai sa adormim altfel decat la san.

Gasesti VIDEO despre cum am facut schimbarea aici.

Pur si simplu fara sa ma pregatesc inainte am luat decizia ca imi ajunsese si ca era timpul sa mai respir si eu.

E adevarat ca ma informasem eu cu cateva saptamani inainte, cum sa fac sa nu o mai adorm la san ci in pat dar nu m-am mulat pe ce am gasit. Metodele gasite nu mi se potriveau. Nici mie, nici ei.

Ce am facut in primul rand: i-am explicat ce se va intampla. Am asigurat-o ca o iubesc si ca impreuna vom trece intr-o noua etapa, minunata, in care ea invata sa adoarma altfel decat la san.

I-am spus ca este pregatita. Ca amandoua suntem. Si chiar si asa era.

Apoi am citit o poveste, am alaptat-o si am inceput sa o adorm.

Am inceput cu ceea ce gasisem eu pe internet ca metoda de adormit.

Am pus-o in patutul ei dupa ce i-am explicat ca eu voi iesi din camera si ca se poate pune linistita la somn. Am asigurat-o ca voi veni indata ce are nevoie de mine.

Nu a mers. A inceput sa planga dupa cateva minute si nu am rezistat sa o las asa. Am luat-o in brate si eram gata sa renunt.

Ea era deja prea obosita. Vroia la san. Eu ii tot repetam ca tocmai a mancat si ca acum ne punem la somn fara țiți.

Nici gand. Era foarte revoltata, incepuse sa planga si se tragea din bratele mele.

In acel moment am pus-o in patul nostru. Ea a mers intre perna mea si cea a sotului ( acolo unde mai vine ea peste noapte) si mi-a aratat ca acolo vrea sa doarma si am spus ok.

Nu eram setata sa adoarma neaparat in patutul ei in acel moment ci important pentru mine era sa inteleaga mesajul: ca va adormi fara san. In plus, vroiam sa ii las si ei putere de decidere, sa nu aiba impresia ca o oblig sa faca ceva impotriva vointei ei.

Practic, am negociat.

S-a asezat pe burtica, pe pat, eu am mangaiat-o pe spate, i-am facut o usoara medidatie de eliberare a tensiunii, i-am spus ca o iubesc si ca suntem impreuna in treaba asta.

A adormit.

La somnul de seara am procedat eu la fel ca si la pranz: poveste plus alaptat, doar ca de data asta dupa ce am alaptat-o am pus-o in patutul ei.

Ea mi-a spus sa ma pun si eu langa ea.

  • Hai ca la asta nu m-am gandit!

I-am explicat ca patutul ei este prea mic pentru mine dar ca o invit in patul meu iar a doua zi se poate intoarce in patutul ei. S-a lasat cu ceva plansete dar la scurt timp a adormit ca si la pranz. I-am facut iar o meditatie, am asigurat-o ca o iubesc si a adormit.

A doua zi am hotarat impreuna cu sotul meu sa dam iarasi laterala patutului jos si sa facem iar coosleeping.

Am facut asta deoarece Amelia deja se dadea jos din pat singura si barele de la patut mi se parea mie ca o ingradesc iar noi vroiam sa se simta mai independenta.

Dupa primele 3 zile cand totul a decurs binisor au urmat alte 4 zile groaznice.

Cand venea ora de somn Amelia se dadea jos din pat, mergea la jucarii si spunea ca nu vrea sa doarma…si asta se intampla atat la pranz cat si seara.

Eram pur si simplu depasita asa ca i-am cumparat un biberon si lapte de crestere.

Aveam eu in minte sa intarc dar parca nu chiar atunci insa nu am mai rezistat si am zis :

  • Fie ce-o fi.

Dupa ce am introdus biberonul si Amelia era satisfacuta ca avea ce suzeta, adormea foarte repede si linistit iar eu m-am declarat multumita.

Vreau ca in mesajul meu sa fie foarte clar ca NU incurajez sa se renunte la alaptat! Eu una nu am putut continua altfel in situatia data si am simtit ca asa este cel mai bine pentru noi.

Si uite asa s-a facut ca in maxim 10 zile Amelia a facut trecerea de la adormit la san la adormit in pat.

Provocarile nu s-au oprit aici ba chiar lucrurile s-au inrautatit la scurt timp.

Dupa ce am spus eu ura si treaba mergea foarte bine Amelia incepuse sa aiba un comportament asemanator cu perioada de 4 zile din cele 10 cand lucrurile nu mergeau prea imbucurator. Nici pentru mine nici pentru ea.

A durat cam 2 saptamani. Eu am spus ca fusese iar o regresie a somnului, ori o revolta ca nu o mai adormeam la san…

Nu stiu ce a fost. Dar a fost foarte nasol pentru amandoua. Eu mi-am pierdut rabdarea de cateva ori, ridicand tonul la ea si manifestandu-ma furioasa asa ca am zis ca e momentul sa imi consult psihologul.

Iata ce sfaturi am primit:

  • Sa pun totul sub forma de poveste. Cu ton cald, prietenos, incantator si sa introduc si animalutele in poveste.
  • Sa o anunt cu 10 minute inainte ca merge sa doarma.
  • Sa ii precizez ca somnul o ajuta sa creasa mare, ca manutele si piciorusele si capusorul cresc mult in timp ce ea doarme.
  • Sa ii fac locul de dormit primitor si sa il prezint cu incantare.
  • Sa continui cu meditatia pe care o faceam si pe care tot dumneaei mi-a recomandat-o.
  • Sa imi pastrez calmul, sa ii vorbesc ferm daca e nevoie si nu pe ton ridicat sau rastit.
  • Sa ii respect dorinta daca nu vrea sa doarma.
  • Sa ii pun in patut un tricou de-al meu purtat ca sa simta ca sunt in continuare cu ea chiar daca doarme.
  • Sa iau un plus si sa ii spun ca animalutul respectiv merge la somnic si nu ea. Mergem sa adormim animalutul si sa ii facem lui meditatia iar asa va intra si ea in joc.
  • Sa ii spun ca merge SA doarma/ odihneasca su nu LA somn/ odihna. Spunandu-i ca mergem LA…ea poate intelege ca mergem pana in camera si ne intoarcem.

Le-am pus eu pe toate cap la cap si uitea asa am creat o poveste pe care o veti gasi la sectiunea povesti pentru copii ( urmeaza a fi postata 😉).

Cam asa am procedat eu si m-a ajutat ENORM.

Pentru ca introdusesem bibetonul si la pranz si seara ca sa se aline asa si sa poata suzeta, mi se parea mie dupa ceva vreme ca nu prea mai manca bine caci isi umplea burtica cu laptic asa ca am scos biberonul de la pranz cand Amelia a facut 2 ani adica acum 2 saptamani 😀😀.

A adormit intotdeauna fara san de atunci?

  • Nu.

A adormit intotdeauna in patutul ei?

  • Nu.

Am fost eu mult mai calma ?

  • Da.

Pentru ca etapele de crestere si dezvoltare ale copilului sunt in continua schimbare nu exista metoda care sa functioneze la nesfarsit dar ne ajuta foarte tare pentru etapa in care suntem. Copiii au darul acesta extraordinar de a ne provoca imaginatia si creativitatea foarte des. Si daca stau bine sa ma gandesc chiar avem nevoie 😉.

Amelia a mai adormit din cand in cand la san, fie pentru ca dintii o suparau fie ca avea ea alta suparare dar mie mi-a facut placere. A mai adormit si in brate si iar mi-a facut placere.

  • De ce? Ce s-a schimbat?

Pai eram mult mai relaxata. Stiam ca acum stie sa adoarma si altfel si ca sunt doar exceptii si nu o regula.

La ora actuala facem tot coosleeping, Amelia adoarme in patul nostru iar cand mergem si noi la culcare o punem in patutul ei si intotdeauna ii spun ca o pun acolo ca sa nu fie surprinsa dimineata la trezire.

La pranz, cel mai des doarme in patul nostru.😊😊

Uneori se trezeste cand o iau in brate si imi spune: pune, pat 😂😂.

Alta viata! Alta varsta! Alta etapa!

Sa va fie de mare folos!😀😀

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *